Geneza 3:1-24

Geneza 3:1-24

1 Şarpele era cel mai prudent dintre toate animalele sălbatice ale câmpului pe care le făcuse Iehova Dumnezeu. El i-a zis femeii: „Este adevărat că Dumnezeu a spus să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?“ 2 Femeia i-a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină. 3 Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a spus: «Să nu mâncaţi din el, nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi»“. 4 Atunci şarpele i-a zis femeii: „În mod sigur nu veţi muri. 5 Căci Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul“.

6 Atunci femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi că încânta ochii, da, că pomul era plăcut de privit. A luat deci din rodul lui şi a mâncat. Apoi i-a dat şi soţului ei, când a fost cu ea, şi el a mâncat. 7 Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi şi-au dat seama că erau goi. Au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut învelitori pentru coapse.

8 Mai târziu au auzit glasul lui Iehova Dumnezeu, care umbla prin grădină la ceasul din zi când adie vântul. Şi omul şi soţia lui s-au ascuns dinaintea feţei lui Iehova Dumnezeu printre pomii din grădină. 9 Şi Iehova Dumnezeu l-a chemat pe om de mai multe ori şi i-a zis: „Unde eşti?“ 10 În cele din urmă, el a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină, dar mi-a fost frică, pentru că eram gol, şi m-am ascuns“. 11 Atunci Dumnezeu a zis: „Cine ţi-a spus că erai gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?“ 12 Şi omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o să-mi fie alături, ea mi-a dat din rodul pomului şi am mâncat“. 13 Atunci Iehova Dumnezeu i-a zis femeii: „Ce-ai făcut?“ Şi femeia a răspuns: „Şarpele m-a amăgit şi am mâncat“.

14 Şi Iehova Dumnezeu i-a spus şarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat să fii între toate animalele domestice şi între toate animalele sălbatice ale câmpului! Pe pântece te vei târî şi ţărână vei mânca în toate zilele vieţii tale! 15 Voi pune duşmănie între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. El îţi va zdrobi capul şi tu îi vei zdrobi călcâiul“.

16 Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult durerea din timpul sarcinii tale. Cu mari dureri vei naşte copii şi dorinţa ta se va ţine după soţul tău, iar el va stăpâni peste tine“.

17 Şi lui Adam i-a zis: „Fiindcă ai ascultat de glasul soţiei tale şi ai mâncat din pomul despre care îţi poruncisem: «Să nu mănânci din el», blestemat să fie pământul din cauza ta! Cu trudă îi vei mânca roadele în toate zilele vieţii tale. 18 Spini şi mărăcini îţi va da şi vei mânca plantele câmpului. 19 În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce“.

20 După aceea, Adam i-a pus soţiei lui numele Eva, pentru că ea avea să fie mama tuturor celor vii. 21 Şi Iehova Dumnezeu a făcut veşminte lungi de piele pentru Adam şi pentru soţia lui şi i-a îmbrăcat. 22 Apoi Iehova Dumnezeu a zis: „Iată că omul a devenit ca unul dintre noi, cunoscând binele şi răul. Acum, ca nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia şi din rodul pomului vieţii, să mănânce şi să trăiască veşnic . . .“ 23 Şi Iehova Dumnezeu l-a dat afară din grădina Edenului, ca să cultive pământul din care fusese luat. 24 L-a izgonit deci pe om, iar la estul grădinii Edenului a pus heruvimi şi lama în flăcări a unei săbii care se rotea încontinuu ca să păzească drumul spre pomul vieţii.